Slike stranica
PDF
ePub

hanîmă Prinzessin, Vornehme.

Al. Bol. P. 1, 241: o těněră hanûmă se pleacă visătoare pe mică-i albă mână.

han-tatar 1) Fürst der Tataren, daher 2) Teufel.

1) Mag. ist. 1, 275: Nu cum - va în Tataria s' a dus pe HanTatar? 2) Bibl. pop. 17, 11: Joia-i a lui Hantătar. Sprichwort. Hantras Eigenn. A. B. 145. Osm. hân terrâs Wirtshausbarbier ? Besser wohl vom ungar. Hántor.

Han(u) tepesi Fürstenhügel. Ortsname.

Cron. 3, 261: mergîndŭ la Hanŭ Tepesi. Ebd. 263: s'aŭ dusă la Hantepisi.

hap Pille.

Con. Neg. 1, 207: la tot ceasul lua hapuri. haraba

[ocr errors]

araba. Zamfirescu novele 146.

harababură = alababulă. Fam. 21, 555.

haracear Steuereinnehmer.

Mag. ist. 4, 122: aŭ dat jalbă la împărăţie hărăcearii. Fehlt bei Sch.

haraciu Kopfsteuer. Nicht von ar. ħarġ, das nur eine andere Ableitung von der Wurzel harag ist.

Mag. ist. 1, 103: harak verdruckt. Al. D. V. XI. se grăbesce a mări haraciul.

haracíu dasselbe.

Conv. lit. 21, 498: şe nu se supere de către haracii. haram verflucht, daher Durchgänger (Vieh). Sbiera pov. 269.

Fam. 23, 205: Nea haramule! C. lit. 18, 29: haram de mine! Wehe mir! în haram zum Teufel! Amic. fam. 8, 246: lasă - 1 în haram!

harancă weibliche Form des vor.

Gaz. Transilv. 16, Nr. 79, S. 4; Pov. ardel. 1, 36.

harbuz Wassermelone, Kürbis.

Al. T. 555; Aşi fi tot birjar.. ear nu negustor de harbují.

harbuzerie Melonengarten.

Al. Pr. 452: le-au făcut harbuzerii.

hareciu Zugeschlagen!

Al. Pr. 42: cine dă mai mult? 1. 2. 3, hareci! haraciu und hargiu haben hiermit nichts zu thun; es ist vielmehr das gleichbedeut. ar. harag von hârag versteigern.

harcea - parcea kurz und klein. Doppelform von parcea, s. d. Bogdan pov. 120: facu într' o clipă pilaf și harcea - parcea pe toți.

harem Harem.

Cron. 3, 172: eră haremul şi cu fiiul seŭ i-aŭ venită.

Hargitoian Buchführer, eig. Ausgabenmerker, osm. hargi dujân. Mag. ist. 2, 321: şi pre Dumitrașcu căpitan Hargitoianul. Fehlt bei Sch,

hargie-naziri Minister des Auswärtigen. Osm. hârigijjeh - nat'irî dasselbe.

Ghica Scr. 363: Mehemet - Ali devenise Vizir cu Fuad Hargie-
Naziri.

hărșie auch (abgezogenes) Fell, Rev. n. 3, 466, Luminătoriul 5, Nr. 61: căciulița cea de harșie. Odob. 1, 133.

hartagan mit Einmischung von harţă (ungar.) aus iatagan geworden. Al. T. 23 care purta tot deauna la drum un harţagan (jüdelnd).

harz = arz.

Cron. 2, 244; aŭ făcutŭ harzuri.

Hasan Eigenn. A. B. 196. S. Asan.

hasesc eigener (Gesandter, Leibwächter).

Mag. ist. 5, 181: unui Hasescă ce venise cu caftan la portă. hasichi-aga Vorgesetzter der hasichii (schwerlich hasíchiu zu betonen).

Mag. ist. 2, 321: aŭ trimis Împăratul pre Hasiki Aga. Fehlt

bei Sch.

haşiş Haschisch ar. ħaśîś.

Fam. 21, 424 un Turc prins de haşiş.

hasnadar, -tar Schatzmeister.

Mag. ist. 5, 97: aŭ trimisă un Hasnadar. 4, 159: s'aŭ dus cu Hasnatar - paşa. Cron. 3, 279. Cron. 3, 304. Hasnator C. lit. 16, 196.

Hasnaş Schatzbeamter, Eigenn. A. B. 49. hatat Mehrzahl von hat.

Cron. 3, 465: dupe cuprinderea celui vrednică de închinăciune sfântului Hatat. Fehlt bei Sch.

hatîr Gunst, mit de, zu Gunsten, um willen.

Cron. 3, 216: numai hatîrŭ la acéstă slujbă nu încape. Jetzt nur noch wie Isp. B. 270: mai mult de hatîrul lor decât pentru vr'o ispravă. Also ganz wie xarnot und hâtyry îćîn. hatişerif Erlafs des Sultans.

Cron. 3, 303. Ghica Scr. 639: ce ar fi în potriva tractatelor, saŭ a hatişerifurilor.

hatişirif das vor.

Mag. ist. 2, 350: citinduse întru Hatişiriful.

hatman, général de la cavalerie du Prince. Carra 32. Ist aber im Osm. selbst Lehnwort, Hauptmann, slaw. (rumän.) hetman. Mag. ist. 2, 37: Hatman peste toți slujitorii căţă sunt la Curte. Cr. 3, 259 osm.: Ci sosindŭ Hatman - Paşa.

Hatmatuchi Eigenn. asmaciuc.

=

Conv. lit. 22, 39: Spătarul Hatmațuchi.

havaiu himmelblau.

Fam. 19, 235: rochia în bufanturi.. de metase havaie.

havalea Last, Abgabe.

Cron. 3, 239. Auch noch Conv. lit. 10, 79: fiind scutiţă de celelalte havalele.

havalagiu Steuereintreiber.

Cron. 3, 137: de nu va veni havalagiul la vremea sfertului. havră Judentempel. Die osman. Vermittelung ist aber so überflüssig wie möglich, da das Wort recht gut unmittelbar aus der Judensprache stammen kann, wie z. B. ungarisch Chevra, Versammlung, Pesti Hirlap 15, Nr. 316, S. 12.

Brazi şi putregai 56. Al. P. 479: Par' că-i havră jidovească. havuz Teich, Becken. C. lit. 17, 74: habuzul.

Cron. 3, 169. Bol. P. 1, 262: în havuzu-mi d'aur.

Conv. lit. 20, 164: le părăsise pentru havusurile din gradina de Plante.

haz Vergnügen.

Al. T. 75: dar din toți cine era mai cu haz. face haz de, sich lustig machen über. Isp. B. 22. hazliu lustig.

Bibl. pop. 12, 21: oamenii, hazlii cum sunt. hazna Schatzhaus, Staatskasse.

Gewöhnlich a

Al. T. 34.

Isp. B. 371: sẽ mai mergem și pe la haznaoa împărătească. Al. T. 226. Auch Kriegskasse. Cron. 2, 260: sẽ întórcă zaheréoa şi haznéoa. Cron. 3, 224: hazné. Daher Wasserbehälter, Graben. Cron. 3, 252 şi altă cíşmé la Pórta Goliei şi accea și mai frumósa şi cu mare hazné. C. lit. 17, 402.

helbet wahrhaftig! versteht sich!

Al. T. 100: că helbet!.. poate să ai și d-ta vr'odată nevoie. hendec = hindic.

Cron. 2. 394: aŭ făcută hendekiŭ.

herghelie Rofsherde.

Cron. 3, 376. Pov. Pel. 81: mě aflam afară la herghelie.

herghelegiu Rofshirt.

Al. T. 1236: ași crede că'i herghelegiu.

hia ha, he! Osm. heh dasselbe. S. cahpolu.

hial Gespenst, Erscheinung, ar. ħajâl dass. Ungebr.

Bol. P. 1, 506: Hial. Turcii prin acéstă vorbă înţeleg o fantasmă. Vgl. 323, wo Idealul für Hialul geändert oder verdruckt sein mufs.

hîci (irgend etwas), nichts, keineswegs. Aber nicht ar., sond. pers. Al. T. 457: Ba nici hâcĩ.

hindic Graben. s. hendec. Cr. 3, 200.

hiucm-fermani Erlafs. Osm. hükm-fermânŷ dass. Cantemir Desc. Moldav. 112 (228): Inoirea ce mică se face numai cu hiukm fermani.

hochîm nicht von hükm (Miklosich 2), noch von ḥakîm, sondern von hâkim, wohl nur verdruckt.

hogea Lehrer, noch häufig. Al. P. 3 und sonst. hogeimam Professor und Geistlicher.

Mag. ist. 1, 170: aŭ ucis Turcii pe un Hoge imam. hogeag ogeac. Făntănă Bland. 1889 32, 8.

=

hop nicht über türk. hup, sondern umgekehrt, a. d. Deutschen. Horasan Korasan, Odob. 1, 133.

hoş ghioldum Fröhliche Ankunft!

Al. T. 1418: hoş gheoldum efendi! Kefinisei? S. safa. hurie Himmelsjungfrau. ar. hûrijjeh dass.

Bol. P. 1, 24: Saŭ hurie eşită din ale mării spumě.

hurioră dass. S. eden.

hurmuz s. urmuz, Perle Conv. lit. 6, 380. Daher Hurmuzaki. hursuz übellaunig, halsstarrig.

Cron. 3, 153: n'a vrut fiind hursuz.

husme(t)chiar mrum. Diener, pers. hiyzmetkjâr dass.

Escr. 3: husmechiara luo pane. S. Rösler.

huzmet Amt, Stellung.

Mag. ist. 4, 44. Al. T. 1240: Ean se iee un huzmet. Conv. lit. 20, 635: husmeturile.

huzur Ruhe.

Al. T. 113: trăĭam (nicht trăeau).. greŭ dar în oare care huzur. huzuresc gemächlich leben.

C. lit. 17, 115: vě fac de huzuriți de bine.

Iabaşe Kappzaum: iavașa.

Gaster, lit. pop. 172: acum ești ca îabașaoa de nas.

iacnie Kohl mit Fleisch oder Fisch daran.

Ghica Scr. 66: Îi plăcea cu deosebire ciorba de știucă fertă

în zémă de varză cu hrean, iacniile.

iadeş Wettspiel. Name eines Stückes von Macedonski. Fam. 22, 554: iadeş pîn cer.

[blocks in formation]

Mag. ist. 2, 326: rědicănd pre Ial Agasă de la Bugeac. iamă Plünderung. N. Xenopel, Brazi şi p. 185: dam iama în.. iaman mr. Bolint. Calet. 181 timp? = zaman (?).

ianiciar = ienicer.

=

Mag. ist. 5, 281: Ianiciarii tăiară pe siepte 4, 13: ianicer. iasacgiu iazagiu.

=

Mag. ist. 2, 172: aŭ înbrăcat întei pe Iazacgiul. iasomie Jasmin. Pers, jâsemîn dass., schon bei Rösl. Dorul 244: Foaie verde iasomie.

iaşmac Frauenschleier, türk. jâśmaq dass.

Bolint. Calet. 104: Nu poartă iaşmacul. Bol. P. 1, 235.

iatac Schlafgemach.

Ghica Scr. 4; sonst etac. Cron. 3, 402: În Biserica etacuri făcêndŭ. Al. P. p. 111.

iatagan Stichwaffe, Degen.

Ghica Scr. 16: venia tot îuruş cu iataganul în dinţă. — Volksübl. eartagan. Al. P. p. 132.

Ibrailă = Brailă.

Cron. 3, 375: Toți erlii din Ibrăila.

iaurt Molken.

Con. Neg. 1, 288: cu iaurt, cu gugoșele te făcuşi Vornic. iavaş sachte!

Ghica Scr. 365: se întorcea de la Poartă aducênd numai fagadueli, bacalîmuri și îavaşură.

ibric Schüssel.

Con. Neg. 1, XXV. Acele palme se spălan cu apă din ibrie. ibricel, C. lit. 22, 630: von ibric.

ibrişim Seide, auch etwa: Nasenstüber.

i-am pus sfercul nou de ibrişim. Carag. T. 16.

C. lit. 17, 114: dădeau şi ei tinerilor căte-un ibrişin pe nas. Creangă Amintiri: ne şi trage cîte un ibrişin pe nas despre fata.

ichingiu zum zweiten gehörig.

Cr. 1, 20: bulucuri prenume: beringii, ichingii, ucingii, iar la
Romleni primari secundari terțiani. Fehlt bei Sch.

ici-ciohodar Hausdiener, -wärter.

Cron. 3, 302: Dupě... Cibucciul, Ici ciohodarũ.

ici-oglan auch übersetzt, s. Cron. 3, 174: amŭ intratŭ la slujba copilăriei din casă.

icir liu aus türk. îć drinnen u. er Mann? Wozu aber noch die Endsilbe? Einfacher also wohl diese an îćerî gehängt, das eine Erweiterung von fé ist.

iedecliu Edelknabe.

Ghica Scr. 3: Eram Edecliŭ şi aveam odae în curtea domnéscă. S. ciodar, wo die volksmäfs. Form idelciu.

iedeşĭadeş.

Al. T. 1020: De când am pus îedeș amêndoi.

iele Elfen, haben mit osm. jel Wind, nichts zu thun, vielmehr ist das Wort lat. illae, da man dafür auch dênsele (ipsae) sagt und der Böse El schlechtweg heilst.

Marian Desc. S. 266.

Ienebace, Eigenn. A. B. 27, scheint osm. Ieni

= baciu. Oder Jenő bácsi, ung. Eugen?

ienicer-aga Janitscharenführer.

Mag. ist. 2, 328: s'aŭ rănit Enicear Aga.

ienicer-agasi das vor.

neu; bace viell.

Cron. 3, 220: sẽ ceie de la Impărăţie pe Enicer - Agasi. Eb.: lui Casim - Aga Inicer - Agi. Mag. ist. 4, 94. Cron. 2, 149. Rev. n. 3, 23.

« PrethodnaNastavi »